Bulevadul Stefan cel Mare

Bulevardul Stefan cel Mare este cea mai importanta artera a orasului. Pe strada aceasta, care se intinde pe o lungime de mai bine de 3,8 km, sunt situate cele mai importante institutii, care influenteaza direct viata social-politica a Chisinaului si Moldovei in general.

Chisinaul mai bine de trei sute de ani nu a avut strada principala. Numai in 1817 arhitectorii straini au proiectat o magistrala, pe care au fost construite case cu pana la doua nivele. In 1830 –1836 a fost construita catedrala, iar vizavi de dinsa – resedinta mitropolitului. O veritabila podoaba a orasului a devenit cladirea Dumei orasenesti si Banca.

In cateva secole de existenta strada a reusit nu numai sa creasca si sa se modifice, dar si sa fie rebotezata de cateva ori. La inceputul secolului XIX strada a fost numita Milionaia, din anii 40 ai secolului XIX pana in 1877 – Moscovscaia, 1877-1924 – Alexadrovscaia, 1924 –1944 – bulevardul Alexandru cel Bun. In 1931 strada a fost separata in doua parti: prima de la piata ONU pana la Armeana – se numea Alexandru cel Bun, iar a doua jumatate purta numele regelui Carol II. In 1944 –1952 se numea strada Lenin, mai tarziu – bulevadrul Lenin. Numele prezent bulevadrul l-a primit in memoria voievodului Moldovei din a doua jumatate a sec.XV, inceputul XVI – Stefan cel Mare si Sfint, monumentul care se afla pe bulevard la intersectia cu strada Banulescu-Bodoni, fosta Gogol.


Strada a aparut in a ultimele decenii ale secolului XIX pe post de drum intre lagarul militarilor rusi, dislocati in preajma orasului vechi in 1789. Constructia viitorului bulevard s-a inceput in 1817. Pe aceiasi strada erau plasate cele mai frumoase si mai importante edificii: Primaria, banca (actuala Sala cu Orga), mitropolia si casa eparhiala, gimnaziul de baieti numarul doi, spitalul (actualul spital Toma Ciorba) si alte obiecte importante.

In 1888 pe principala strada a orasului au fost montate primele sine de fier pentru trasurile cu cai, cu acestea vroiau sa protejeze locuitorii de “periculoasele” masini cu motor de abur, paralel pastrand comoditatea oferita de acestea pentru transportarea incarcaturilor mari. In 1913 pe bulevard pentru prima data a fost pornit un tramvai.
In prezent, pe strada Stefan cel Mare, martor a multor evenimente de avengura, alaturi de centrele comerciale, restaurante si cladiri administrative, merge un flux impozant de masini, dar curand aceasta va deveni exclusiv pentru pietoni, iar agitatia rutinara va fi transferata pe strazile recent construite. Centrul va ramane la dispozitia turistilor si indragostitilor.

Strada mitropolitului Banulescu Bodoni

Una dintre strazile principale ale Chisinaului este strada mitropolitului Banulescu-Bodoni, care poarta numele mitropolitului Basarabiei, o personalitate remarcabila in istoria statului. Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni (1746-1821) a initiat deschiderea unei tipografii in oras, care la inceput publica literatura religioasa, iar mai tarziu si carti laice. De asemenea, la initiativa mitropolitului a fost creat seminarul teologic si construita cladirea Mitropoliei si Catedralei, principalului templu al orasului.

Strada a inceput sa fie construita in secolul XIX, fiind initial numita Seminarista. Aceasta era o strada perpendiculara a orasului de sus, care lega partea veche a Chisinaului cu cea noua. In centru ea se intersecta cu piata Catedralei si cu parcul central. In partea de nord strada era inchisa de biserica sfintului Ilie, care nu s-a pastrat. La sfarsitul sec.XIX pe strada Seminarista au fost construite gimnaziul Nr. 1, restaurat in 1984, colegiul real, si casa Nr. 5, reconstruita in 1878 de arhitectorul A. Bernardazzi.

In partea de sud a strazii, la intersectia cu strada A. Mateevici, la sfarsitul aceluiasi secol dupa proiectul lui A. Bernardazzi a fost construit castelul de apa. Acest castel a pus inceputul apeductului municipal. Inaltimea turnului este de 22 metri, zidurile au fost construite de piatra de rau, cu o grosime de 2 metri la baza turnului si 0,6 m la etajele de sus. Inauntru s-a pastrat inca scara de fier, iar ulterior a fost construit si un lift. Etajul de sus, care reprezenta o constructie de lemn, a fost distrus in anii 80, sec XX, in timpul cutremurului. De la inaltimea castelului se poate urmari o priveliste exceptionala a orasului verde.

In strada Mitropolitul Banulescu-Bodoni, colt cu Stefan cel Mare, se afla cladirea ex hotelului “Suedez”, unde in 1930 a fost cazat marele cantaret rus Fiodor Saleapin. Acum in aceasta casa se afla biblioteca si libraria.

Strada, care poarta astazi numele de Mitropolitul Banulescu-Bodoni, a schimbat multe denumiri de la instituire. La inceputul sec. XX se numea Gogol, apoi Mitropolitul Gavriil, iar din 1924 –1932 – Banulescu-Bodoni. In 1932 strada a fost numita Universitara, si purta acest nume pana in 1936. In 1945 a fost numita Gogol, pentru ca in 1990 sa revina la denumirea veche.

Strada A. Bernardazzi

Pana in anii 80 sec XX strada se numea strada Fierarilor. In prima jumatate a sec. XIX strada incepea aproape de stadionul republican, si pe ea chiar traiau fierarii. In anul 1981 a fost numita in cinstea arhitectorului Alexandrului Bernardazzi, care a modificat aspectul orasului.

In anii 1956, in varsta de 25 de ani, Alexardru Bernardazzi a devenit primul arhitector al Chisinaului. Conform proiectelor lui in oras au fost construite peste 30 de cladiri cu elemente italieni, bizantine si rusesti. Printre ele – gimnaziul Dadiani, actualul Muzeu de arte plastice, biserica greceasca, biserica neoarmeneasca, castel de apa, etc. Actualmente majoritatea acestor cladiri sint reconstruite.

22 de ani Bernardazzi a fost arhitectorul orasului, a participat la planificarea strazilor si elaborarea proiectului de apeduct. A fost primul arhitector care constient a modificat orasul. El primul a vazut si apreciat frumusetea pietrei brute de rau, care atat de mult seamana cu piatra alba utilizata de arhitectii italieni.

Strada Cantemir

Initial aceasta strada se numea Nicolaev, iar pana la aparitia strazii Alexandru, actualului bulevard Stefan cel Mare, era considerata magistrala de baza a orasului. Aici erau construite case bogate ale boierilor si functionarilor. Pana in prezent s-a pastrat casa lui Egor Varfolomei, unde a trait Puschin (str.Cantemir, 92).

Dimitrie Cantemir, 1673-1723, al carui nume il poarta strada, este o figura deosebita printre voievozii moldoveni. El a fost aliatul lui Petru I, un mare savant, ganditor si lider politic al vremii. Vorbea 12 limbi, era membru corespondent al Academiilor de Stiinte din Berlin si Rusia, a publicat multiple lucrari stiintifice. Dimitrie era autorul primei opere artistice a literaturii moldovenesti, iar feciorul sau – Antioh – este considerat un classic al poeziei ruse.

Bulevardul Negruzzi

Initial aceasta era o stradela pavata ingusta, numita Strada Garii, pe care mergea un tramvai. In prezent nu a ramas nici urma din acea strada, poate numai directia.

Bulevardul Negruzzi – una dintre magistralele, cu care s-a inceput reconstructia Chisinaului. Fiecare etapa de constructie a orasului are imprimata urma sa specifica. La inceput erau construite casele cu cinci etaje din piatra alba de rau si hotelul Chisinau, ulterior au aparut primele blocuri cu noua etaje, mai tarziu – hotelul National si Cosmos.

Bulevardul Moscova

O magistrala imensa la Rascani este una dintre cele mai agitate strazi ale orasului. Atentia vizitatorilor este captivata de exteriorul unor blocuri. Unul din ei a fost construit de arhitectii din Taschent. Istoria blocului este urmatoare: in 1966 capitala Uzbechistanului a fost distrusa de un cutremur puternic, si alaturi de alti zidari moldovenii au ajutat la reconstructia orasului. Peste 10 ani Chisinaul a suferit o tragedie similara, si specialistii din Taschent au adus un set de panele mari, din care si au construit aceasta casa cu noua etaje.

Strada Armeana

Aceasta este una din cele mai pline strazi din oras, din cauza pietii centrale. Aceasta strada a primit denumirea de la armenii care traiau aici in secolul trecut.

Strada Dimo

Cand la mijlocul anilor 50 arhitectorii au facut proiectul sectorului Rascani, primul lucru a fost croirea unor doua magistrale, una din care ulterior a devenit strada Dimo.
Strada poarta numele unui cunoscut savant Nicolae Dimo, discipolul lui Docuceaev si Sibirtev. Dimo a investigat pamantul Asiei Mijlocii, fiind unul din fondatorii Universitatii Asiatice.

Strada Puschin

Planul Chisinaului din 1834 inlcudea doua axe principale – actualul bulevard Stefan cel Mare si strada Puschin. Desi accentele cu timpul s-au schimbat, aceasta este una din strazile principale ale orasului. Aproape ca toate strazile centrale, strada Puschin se incepe de la strada Mateevici.