Gratie conditiilor climaterice, Moldova este o regiune unde creste o diversitate uimitoare de legume si fructe. E firesc in aceste conditii sa fie exploatate calitatile acestor produse in bucatoria autohtona. Totodata, asupra bucatelor traditionale o influenta deosebit de mare a avut istoria acestui popor, situat la raspantia catorva civilizatii si in imediata apropiere a celor mai importante cai comerciale.

Cultura elena si bizantina a fost conservata pe aceste meleaguri, amestecata cu success cu cultura rusa in sec X – XIII si apoi in XVII –XIX, si dezvoltata in peste 180 de ani de independenta (1359-1538). Astfel in bucataria moldoveneasca au ajuns mancarurile grecesti (placintele, invartitele) si tehnologiile caracteristice zonei mediteraniene, cum ar fi utilizarea vinului sec in bucatele din legume si carne, sosurile picante cu multe mirodenii si metode deosebite de pregatire a aluatului.

O influenta deosebita asupra dezvoltarii bucatariei moldovenesti au avut turcii, care au dominat in Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simtit in prepararea combinata a produselor, in tendinta de a utiliza carne de oi si in denumirile bucatelor: ghiveci, musaca, ciorba. De altfel si rusii au lasat o amprenta vizibila – in muratul legumelor si copturi.

Totodata, bucataria moldoveneasca a capatat in timp integritate si originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente intr-un gust specific format din cele mai neasteptate si mai delicate combinatii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucataria moldoveneasca este caracteristica folosirea masiva a branzei si a porumbului.

Branza este una dintre tipurile de cascaval de oi, care necesita pentru pregatire un timp redus – o saptamana sau zece zile. Aceasta mancare vine din cele mai vechi timpuri si se datoreaza dezvoltarii oieritului in zona. Branza este folosita nu numai in stare bruta, dar si in calitate de adaos in mai multe mancaruri din legume, oua, carne si patiserie.

Comparativ cu branza, porumbul a devenit caracteristic bucatoriei moldovenesti relativ recent, cu numai 200 de ani in urma. Acest produs a fost adus in Moldova in sec XVII si a inceput sa fie cultivat in masa in XVIII, fiind in special mancarea saracilor. Vestite sunt mamaliga, porumbul in zama si garniruri, porumb fiert si copt. De asemenea, in Moldova traditional painea din faina de porumb este preferata celei din faina de grau.

Un rol aparte in bucataria moldoveneasca il au legumele. Din ele sunt pregatite feluri de mancare intregi si garnituri. Cel mai des legumele sunt fierte, coapte, implute, inabusite, murate, mai rar prajite. Traditionale sunt mancarurile din fasole, rosii, gogosari, ardei gras, dovleceii.

Boboasele sunt adesea utilizate in forma de terci, batut cu ceapa si ulei. Alte legume, in deosebi ardeiul, dovleceii si gogosarii sunt impluti cu alte legume, orez si carne. Adesea legumele sunt servite cu sosuri, marinade si alte produse aditionale din vin, smantana, mirodenii si legume picante. Din acestea sunt preparate, la foc moale, cu grasimi animalice si mirodenii, giveciuri, in care de obicei se adauga branza si smantana.

Zarzavaturile populare sunt prajul, mancat combinat sau fara alte produse. Din mirodenii des este folosit piperul negru si boabe, frunza de laur, estragonul. Popular este usturoiul, care este drept baza sosurilor populare moldovenesti- mujdei si scordol, servite la mancarurile din carne, legume. In trecut usturoiul se considera un remediu natural pentru tratarea racelei.

Bucataria moldoveneasca este foarte toleranta, cum am remarcat deja, fata de obiceiurile culinare ale vecinilor. Acest lucru poate fi usor urmarit in prepararea carnii. Moldovenii folosesc in egala masura carnea de oi ( in ciorba, ghiveci, musaca), si porcina (in carnatei, costita), vita (in mititei), si pasarile (in zama). Prefera totusi carnea tanara de pui, miei, vitei. La carne neaparat sunt servite legume in cantitati modeste, si fructe- vita cu gutui, curcanul cu caise. Caracteristica este combinarea carnii cu diverse sosuri cu vin sec si suc de tomate. Acestea fac carnea frageda si picanta, ceea ce este un lucru comun pentru bucataria tuturor popoarelor romanice.

Pentru prepararea mancarurilor traditionale din carne este des folosit gratarul. Acesta in prealabil este uns cu ulei, grasime, slanina. Carnea este prajita fie bucati mari, fie taiata si tocata (drob, mititei, carnatei). Pentru carne inabusita este folosit cuptorul si nu focul obisnuit.

Descrierea bucatariei molovenesti nu ar fi relevanta fara mentionarea patiseriei: placinte, pasca, cozonacul, coltunasii, etc. Aici sunt pe larg utilizate nucile.

“Cate bordeie atatea obiceie”, spune o zicala moldoveneasca veche, in cazul respectiv – «cate gospodine atatea feluri». Gospodarii aleg la fiecare mancare bautura potrivita. Vinurile moldovenesti sunt cunoscute in intreaga lume gratie gustului delicat si aromei. Clima de aici favorizeaza producerii unui spectru lard de vinuri de la albe pana la rosii, de la seci pana la demiseci si dulce, de la tulburel pana la limpezime clasica. Vinurile de colectie au devenit cartea de vizita a Moldovei.

Bucataria moldoveneasca, gratie gamei bogate de legume si fructe este clasificata ca una dintre cele mai gustoase si sanatoase din lume si nu atat pentru numarul mare de bucate cat pentru multitudinea nuantelor gastronomice obtinute prin combinarea reusita a produselor.